6 Feb 2007

Printre ingeri (de la Andrei Ratiu)

Am fost atat de mahnit de vestea disparitiei domnului Raicu. In ultimii ani am ajuns din ce in ce mai rar pe acasa si am avut posibilitatea de a participa la tot mai putine activitati din tara. Dar ori de cate ori am fost, indiferent cand si la ce ora si unde avea loc un program de SY in Bucuresti, am putut vedea cu uimire ca invariabil domnul Raicu era acolo prezent, neschimbat, cu trup si suflet.

As dori sa evoc aici una din acele amintiri de neuitat care ma leaga de dumnealui: In anul 1990 sau 1991 pe vremea cand era atat de simplu sa dam Realizarea in scoli si licee, imi amintesc ca am plecat “in mod spontan” la o scoala primara de pe langa Piata Romana. Eram cativa Sahaja Yoghini, si ne gandisem ca vom actiona ca o “echipa”, adica cu toti vom intra intr-o singura clasa si impreuna vom da Realizarea elevilor. Desigur printre noi era si domnul Raicu. Directoarea scolii a fost atat de incantata de propunerea noastra incat, fara sa ne intrebe, imediat ne-a distribuit in exact tot atatea clase cate persoane s-a intamplat sa fim! Nu aveam decat o fotografie inramata a Mamei. Ce ne facem? Desigur, domnul Raicu a scos imediat din faimosul bagaj de mana si ne-a dat tuturor cate o fotografie a Mamei Divine (unele poze mari, unele medii, unele mici, foarte mici sau chiar minuscule, de pus in portofel!). Dansul a fost distribuit la clasa I. Pentru prima data a fost pus in situatia de a vorbi si da Realizarea. In fata lui treizeci de ingerasi ce-l priveau cu intreaga inocenta si concentrare plina de frageda asteptare!

Cateva ore mai tarziu, la iesire, cu totii ne simteam usori ca fulgii de zapada in vant. Inima in piept ne era fragezita ca niciodata pana atunci! Tocmai ne desparteam, cand dintr-o data ne-am intalnit cu tatal meu in Piata Romana. In timp ce impreuna incercam sa-i impartasim si lui experienta plina de Gratie pe care tocmai o traisem, am constat ca tatal meu nu scotea nici un cuvant si se uita un pic cam ciudat la domnul Raicu…

Ajuns acasa, tata nu si-a putut ascunde curiozitatea: -Cine era domnul acela tanar, cu fata atat de stralucitoare, cu tenul neted, care era cu voi in Piata Romana si care semana atat de mult cu domnul Raicu? Stiam ca el are o fiica dar nu si un fiu? Seamana atat de mult doar ca era cu cel putin 20 daca nu cu 30 de ani mai tanar decat el.

- Tata, dar era chiar domnul Raicu, cum nu l-ai recunoscut?…

Cateva ore intregi, acasa tatal meu era inca perplex de acea schimbare la care fusese martor.

Din acea zi vazand efectul produs de domnul Raicu asupra tatalui meu am inteles ca ori de cate ori servim Mamei Noastre, in acele momente nu mai ramane perceptibil decat Spiritul din noi si nimic altceva.

Imi doresc ca, oriunde om fi acum, imprastiati cum suntem acum pe cele cinci continente si in cele doua lumi, sa traim tot mai mult astfel de momente de Binecuvantare colectiva!

Daca Domnul Raicu a fost chemat de Shri Mataji in cealalta lume inseamna ca chiar si acolo sunt inca multe suflete ce-si asteapta Realizarea… si ca chiar si in cer sunt multe programe Sahaj in plina desfasurare… Poate ca chiar in acest moment este chemat de Doamna Directoare sa dea Realizarea la vreo 30 de ingerasi de clasa I, acolo ca si aici, acum ca si atunci!

JAY SHRI MATAJI!
Andrei Ratiu

No comments: